Istorie / Istoric / Legende despre Craiova - Pelendava

Istoria orasului Craiova

In Craiova de azi se afla ruinele stravechii resedinte a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava, inca din perioada 400-350 i.C. Aceasta a fost atestata documentar pentru prima oara pe Tabula Peutingeriana, o harta probabil din anul 225 d.C.

Castrul roman Pelendava a fost construit in vecinatatea manastirii Cosuna, a carei constructie a fost inceputa probabil in anii 1442-1443.

Una din asezarile geto-dacice mai importante de pe raza Craiovei ( zona Mofleni ) a purtat numele de Pelendava, datand din perioada 400-350 i.e.n. dupa cum indica descoperirile arheologice. La inceputul secolului al II-lea e.n. romanii au construit aici un castru roman, intai din valuri de pamant intarit (in timpul Imparatului Traian, 98-117), apoi din piatra si caramida (in vremea lui Hadrian, 117-138). Datorita pozitiei geografice favorabile, protectiei castrului roman si a garnizoanei militare, Pelendava romana a cunoscut o viata infloritoare. Asezarea este mentionata pe Tabula Peutingeriana - o harta a imperiului roman, realizata ca urmare a initiativei imparatului roman Caracalla. Anul 225 (cand s-a definitivat aceasta harta - in timpul lui Severus Alexander) este considerat data primei mentiuni documentare a celei mai vechi asezari din vatra actualului oras.

Controverse si legende privind actuala denumire a orasului Craiova

Originea numelui actual al orasului este subiectul multor controverse si pluteste in legenda; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este ca numele vine de la slavonescul "kralj" (rege, crai). Dupa unii, numele ar veni de la Craiul Iovan (Ionita Asan), mezinul fratilor Petru si Asan, care devine pentru o perioada imparat al imperiului vlaho-bulgar, dar care, potrivit cronicii grecesti a lui Nicetas Choniates Akominatos, este nevoit sa se refugieze la sfarsitul domniei la nord de Dunare, unde devine "domn peste niste vlahi din neamul lui". Teoria potrivit careia Craiova devine capitala noii formatiuni pe care a intemeiat-o el este sustinuta de cercetatori ca L. Candea si V. Oghina, dar si de unele legende locale legate de lacul Craiovita si fata craiului inecata. Bogdan Petriceicu-Hasdeu fixeaza originile numelui orasului in epoca cneazului Ioan, care apare pe Diploma Ioanitilor, cnezat inghitit apoi de voievodatul lui Litovoi. Exista si o alta legenda locala potrivit careia, in dealul Sf. Dumitru, un oarecare Iovan, a descoperit in timp ce sapa o fantana un mare tezaur si a devenit rege peste craioveni. S-a pastrat pana in zilele noastre in satele din jurul Craiovei (pe dealul Bucovatului si Palilula) expresia "norocos ca Iovan".

Sub acest nume, asezarea Craiovei apare mai intai in inscriptia de pe mormantul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, intr-un hrisov al domnului Laiota Basarab.

In afara denumirii antice, Pelendava si a numelui actual ( Craiova ), localitatea a mai purtat incepand cu secolele VII-VIII denumirea latina Ponsiona (pod peste Jiu) denumirea aflata pe o inscriptie gasita pe un fragment de stela in apropierea castrului Pelendava datata din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extrema importanta in ultimii ani, intr-o harta alcatuita in preajma bataliei de la Nicopole (1396), inclusa intr-un manuscris ce se pastreaza la Biblioteca Nationala de la Paris.Aceast document, relevat istoriografiei romanesti,prin bunavointa ministerului francez al cultelor, probeaza continuitatea asezarii Craiovei.

[sursa: wikipedia.com, primariacraiova.ro]