Craiova Veche
Share Button

Muzeul de Arta din Craiova

Muzee din Craiova

Muzeul de Arta Craiova - Palatul Jean Mihail

Muzeul de Arta a fost adapostit, incepand cu 1954, de somptuosul palat Jean Mihail, Muzeul de Arta din Craiova este astazi una dintre cele mai prestigioase institutii muzeale din Romania. Bogatia patrimoniului, cadrul si modul in care sunt expuse cele mai valoroase piese ale sale l-au facut sa fie un loc de o atractivitate deosebita.

Muzeul este conceput si organizat pe trei sectii: Galeria de Arta Universala (scolile: olandeza, flamanda, franceza si italiana) instalata in cinci sali la parterul palatului, Galeria de Arta Romaneasca, care are la dispozitie intreg etajul, holul de onoare si Cabinetul Brancusi, aflat la parter, precum si Cabinetul de Grafica Romaneasca si Universala, nedat insa in folosinta publicului din lipsa de spatiu.

In patrimoniul Muzeului de Arta din Craiova se afla, de asemenea, lucrari de pictura, sculptura, grafica si arta decorativa apartinand scolilor germana, austriaca, engleza, spaniola etc., lucrari de arta de provenienta turca, araba, chineza, japoneza etc. (toate datate pana in secolul XX).

La baza formarii muzeului se afla Pinacoteca "Alexandru si Aristia Aman". Infiintata in 1908, conform vointei testamentare a celor doi filantropi craioveni, aceasta a fost adapostita cateva decenii in vechea casa a parintilor Aristiei Aman (Grigore si Elena Laceanu).

Pinacoteca era alcatuita din tablouri din scolile olandeza, flamanda, italiana si franceza (in general lucrari din secolul al XVII-lea), pictura si grafica de Theodor Aman, arta decorativa romaneasca si straina.

Odata cu trecerea anilor, colectia s-a imbogatit cu unele achizitii facute de primaria orasului, precum si cu o serie de donatii, printre care se numara: Cornetti, Glogoveanu, Nicolae Romanescu si Jean Mihail (pictura universala). Numarul lucrarilor a crescut astfel incat localul a devenit neincapator, desi prin 1930-1931 s-a construit o aripa aparte pentru donatia Romanescu. In 1950 Pinacoteca este preluata de Muzeul Olteniei, iar in 1954 i se aloca actualul sediu si devine muzeu de arta.

Ulterior, transferuri importante de la Muzeul National de Arta din Bucuresti, din fondurile centrale ale statului, achizitii proprii, precum si noi donatii (intre care amintim: Stefan si Marieta Jianu, Maria Tuculescu...) au facut ca numarul colectiilor muzeului sa creasca in mod considerabil.

La sfarsitul anului1993, muzeul detinea aproape 12000 de piese de arta, dintre care 2000 de pictura romaneasca, peste 200 de pictura straina, peste 200 de sculptura romaneasca si straina, peste 6500 de desene si gravuri, aproape 700 de lucrari de arta decorativa romaneasca si straina etc...

Aproximativ 2000 din aceste opere de arta sunt incluse pe lista obiectelor ce constituie patrimoniul cultural national al Romaniei.

Motto:
"Orice incursiune in arta romaneasca nu se poate face fara referiri la patrimoniul muzeului craiovean"
Paul Rezeanu

Fragmente preluate din lucrarea
"Muzeul de Arta Craiova". Paul Rezeanu. Ed. Scrisul Romanesc, 1995

PALATUL JEAN MIHAIL

Realizat intre anii 1899-1907 dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogati oameni ai Romaniei din acele vremuri, palatul constituie o adevarata capodopera arhitectonica.

Cladirea era destinata a fi locuinta particulara.
La constructia sa s-au folosit materiale de cea mai buna calitate. Valoroasa stucatura, in parte aurita, luminatoarele, oglinzile venetiene, plafoanele pictate, candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scarile din marmura de Carrara, peretii tapitati cu matase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria..., toate dadeau incaperilor un aer de eleganta si gust rafinat.
Palatul a fost acoperit cu ardezie si dotat de la inceput cu instalatie electrica si incalzire centrala.

Constantin Mihail s-a imbolnavit la sfarsitul anului 1907 si a murit in 1908, fara a se bucura de frumusetea si confortul palatului. Fiul cel mare, Nicolae (1873-1918), a trait mai ales in Franta, unde si-a risipit partea sa de avere. Astfel in palat a locuit fiul cel mic, Jean (1875-1936), fara sa profite insa de luxul acestuia; el a trait retras intr-o camaruta, care iarna era adesea neincalzita.

Jean a continuat sa-si sporeasca averea, mai ales ca intre timp a mostenit doua rude, Elena Dumba si Maria Coloni, ajungand astfel unul dintre cei mai bogati oameni din tara, daca nu chiar cel mai bogat. Se spune ca in anii crizei economice mondiale din 1928-1933, Jean Mihail a girat statul roman pentru o parte din imprumuturile pe care acesta le-a contractat in strainatate.

In 1936 a murit si el. Fiind ultimul reprezentant al familiei, intreaga avere - constand din numeroase mosii (din care peste 80000 ha teren arabil), zeci de imobile si terenuri pentru constructii in diferite orase, 30 milioane de lei in numerar, alte 950 de milioane in efecte si actiuni depuse la diferite banci din tara, la care se adaugau numerarul si bijuteriile aflate in casele de fier si in tezaurele imobilelor locuite de el la Craiova si la Bucuresti - a fost donata statului roman, cu conditia sa se infiinteze "Fundatia Jean Mihail".

Fundatia trebuia sa-i lichideze averea, vanzand pamant taranilor in loturi mici, la preturi rezonabile, sa infiinteze scoli, camine culturale, biblioteci la sate, o scoala superioara de agricultura, o maternitate model, sa faca dota fetelor sarace,...

Functionarii Fundatiei au avut insa lefuri foarte mari si atributii foarte vagi, asa ca nu s-au grabit sa aduca la indeplinire vointa testamentara a donatorului. Au urmat apoi vremuri tulburi, astfel incat nimeni nu a mai avut in atentie Fundatia.

Intre 24-31 octombrie 1943, palatul a gazduit marea expozitie "Saptamana Olteniei", cu care prilej publicul a putut sa vada in voie, pentru prima oara, acest palat ce a stat de fapt inchis in timpul vietii lui Jean Mihail, cat si dupa moartea sa.

Craiova Veche pe Facebook

Camere Live

Craiova live video webcam